De Sat Dharam Kaur ND
În ultimii ani, am participat la mai multe ateliere de Diversitate, Echitate și Incluziune (DEI) pentru a deveni mai informată în munca mea cu clienții și pentru a aplica ceea ce învăț în rolul meu de Facilitator Compassionate Inquiry. În primul atelier, când au fost prezentate materialele, reacția mea inițială a fost: de ce alte specii nu sunt incluse sub această umbrelă a Diversității, Echității și Incluziunii? Cu siguranță aceste trei cuvinte ar trebui să se aplice tuturor speciilor. Cum am putea lua în considerare principiile DEI (Diversitate, Echitate și Incluziune) pentru oameni fără să analizăm simultan cum modul în care acțiunile noastre colective afectează alte ființe?
Pe măsură ce am practicat exerciții în cadrul atelierului pentru a deveni conștienți de prejudecățile și proiecțiile noastre inconștiente și am creat spațiu pentru a auzi direct cum alți indivizi experimentează opresiunea, nu m-am putut abține să extind principiile DEI și la alte animale, iar inima mea a avut de suferit. Cine asculta și răspundea balenelor, elefanților, cimpanzeilor și milioanelor de alte specii amenințate cu dispariția?
În al doilea atelier DEI la care am participat, s-a explorat subiectul „straturilor identității”. S-a sugerat că există trei tipuri de identitate: 1) identitatea individuală; 2) identitatea de grup; 3) identitatea umană. Din nou, mi s-a părut incomplet. Cred că trebuie adăugate cel puțin încă două straturi de identitate în această ecuație – Eco-Identitatea și Identitatea Universală, pe care le voi descrie mai jos.
Să aruncăm o privire asupra acestor 5 straturi de identitate. Pe măsură ce parcurgem, vă invit să explorați propriile 5 straturi de identitate și modul în care ele se intersectează.
1. Primul Strat – Identitatea Individuală
Identitatea Individuală se referă la unicitatea ta, la modul în care ești diferit de ceilalți, reflectată în trăsăturile tale de personalitate, în aspectul fizic, în valori, în ceea ce îți place să faci în timpul liber, alegerile profesionale, în obiectivele tale, în preferințele alimentare și muzicale, în cărțile sau formele de divertisment favorite, în ieșirile creative și în activitățile intelectuale.
Această unicitate va fi determinată de genele tale; de influențele epigenetice ale strămoșilor tăi; și va fi modelată de mediile copilăriei tale, inclusiv ce s-a întâmplat cu tine în setările familiale, școlare, de cartier, comunitare și naționale. De asemenea, va fi influențată de climatul cultural, politic, geografic și istoric în care te-ai născut. Expresia acestei unicitați depinde, de asemenea, de conștientizare, oportunitate, statut socioeconomic și capacitatea de acțiune.
Cu toții merităm să fim liberi să ne exprimăm, să fim văzuți, auziți, înțeleși și iubiți pentru unicitatea noastră, fără a fi nevoie să ne conformăm sau să muncim din greu pentru a fi acceptați. Unicitatea noastră adaugă bogăție, reziliență și diversitate comunităților în care trăim. Căutăm să creștem, să descoperim ce este posibil pentru noi și să ne extindem în ceea ce putem deveni. În unele medii, unicitatea noastră este binevenită, valoroasă, încurajată și respectată; în alte setări poate fi ridiculizată, neglijată, suprimată sau oprimată. Poate că am interiorizat judecata altora când eram copii, iar această autosubestimare ne constrânge exprimarea de sine ca adulți. Când recunoaștem acest lucru și înlocuim autocritica cu autocompasiunea, devine mai ușor să extindem acceptarea, curiozitatea, compasiunea și înțelegerea față de alții.
Aspectele unicității mele includ dragostea pentru pădure și pentru a cultiva lucruri, aprecierea și sensibilitatea față de culoare, oasele puternice, ochii căprui, talentul pentru scris și predat, și bucuria de a călători și de a trăi aventuri.
Cum ai descrie identitatea ta individuală unică? Cum îți exprimi unicitatea? În ce medii te simți liber să te exprimi și în ce alte medii te reții? Ce te reține?
2. Al doilea strat – Identitatea de grup
Identitatea de grup se referă la ceea ce avem în comun cu anumite persoane – naționalitate, rasă, cultură, etnie, gen, orientare sexuală, abilități, religie, statut socio-economic, grup de vârstă, afiliere politică, domenii de activitate sau studiu și nivel de educație. Unele dintre aceste identități de grup ne sunt atribuite la naștere sau sunt asumate în funcție de locul în care trăim, în timp ce altele sunt alese. Unele sunt câștigate, cum ar fi educația universitară sau nivelul de fitness, iar altele nu, cum ar fi identitatea rasială și înălțimea. Unele ne sunt predate, cum ar fi credințele religioase, iar altele sunt dobândite din observarea modelării celor din jurul nostru, cum ar fi prejudecățile rasiale. Unele vin cu putere și privilegiu, cum ar fi faptul de a fi bărbat, de a avea un statut socio-economic mai înalt sau de a fi alb, în timp ce altele nu.
Anumite identități de grup vor fi constante pe parcursul vieții noastre, cum ar fi culoarea pielii sau etnia, în timp ce altele se pot schimba, cum ar fi partidul politic, religia și statutul socio-economic. Apartenența la un anumit grup poate construi siguranță, încredere și conexiune sau poate elibera în noi mândrie, furie, durere sau rușine, în funcție de acțiunile grupului sau de reacțiile din partea unui grup opus.
Afinitatea noastră pentru un anumit grup ne poate predispune să adoptăm o percepție negativă sau un stereotip față de membrii unui alt grup. Această prejudecată inconștientă duce la prejudecăți, discriminare sau comportament de excludere față de ceilalți, pe baza unor caracteristici precum rasă, etnie, gen, religie, vederi politice, naționalitate, vârstă sau statut socio-economic. Poate fi provocator să fii loial grupului tău și, în același timp, simpatic, curios și deschis față de perspectivele unui grup diferit. Suntem condiționați să luăm partea cuiva.
Când ne identificăm cu un anumit grup, poate fi dificil să părăsim grupul chiar și atunci când acesta nu mai este confortabil pentru noi, din cauza anilor în care am investit în această identitate, a costurilor financiare și emoționale asociate cu părăsirea grupului, a fricii de judecată din partea altora, a izolării care va urma când ne părăsim prietenii și asociații sau a riscurilor sau pericolelor implicate în separarea de grup. Acest grup poate fi o familie, un partid politic sau un grup religios, printre altele.
Pe de altă parte, un grup sănătos satisface nevoia noastră de apartenență și poate deveni un container relațional sigur în care putem fi vulnerabili, ne putem împărtăși emoțiile, putem explora factorii declanșatori, putem exprima autenticitatea și creativitatea, dezvolta talentele și capacitățile și repara unele dintre rănile din copilărie experimentate în familia de origine. Un grup nesănătos poate face opusul.
Unele dintre identitățile mele de grup includ a fi canadiană, a interacționa cu membrii familiei mele, a fi de origine poloneză, a face parte dintr-un grup de practicanți de yoga, a avea un rol în comunitatea Compassionate Inquiry, a fi femeie, mamă și membră a profesiei naturopate.
Care sunt identitățile de grup pe care le deții? Există grupuri împotriva cărora ești ‘împotrivă’ din cauza grupului cu care ești aliniat? Cum îți animă identitatea individuală o identitate de grup? Există părți ale identității tale individuale care nu sunt primite sau incluse într-o identitate de grup? Există părți pe care le ascunzi?
De fiecare dată când ne deplasăm în următorul strat de identitate, există o potențială amenințare la adresa siguranței noastre. Pe măsură ce identitatea ta individuală întâlnește o identitate de grup, pot apărea următoarele întrebări: Mă va accepta grupul? Pot fi eu însumi în grup? Vor fi nevoile mele îndeplinite în grup? Pot stabili limite pentru a proteja aspectele identității mele individuale? Dacă îmi exprim opiniile, voi fi judecat sau ridiculizat? Voi fi forțat sau se va aștepta de la mine să acționez într-un mod care nu este în concordanță cu valorile mele? Voi fi protejat în acest grup? Care sunt așteptările față de mine în acest grup și cum le pot îndeplini? Voi fi pedepsit dacă nu îndeplinesc așteptările? Cum voi beneficia de acest grup? Mă va respinge acest grup?
Când identitatea individuală este absorbită într-o identitate de grup sănătoasă, idealul este un nivel mai mare de conexiune, sens, oportunități de învățare și creștere, auto-actualizare, auto-exprimare, implicare socială și siguranță. Acesta este climatul pe care ne străduim să-l creăm în comunitatea noastră Compassionate Inquiry.
3. Al Treilea Strat – Identitatea Umană
Identitatea umană reflectă ceea ce avem în comun cu toți oamenii. Când îi vedem pe ceilalți ca „oameni ca noi”, simțim o legătură comună și recunoaștem că toți avem sentimente, corpuri, nevoi, drepturi și aspirații, în ciuda diferențelor de culoare, gen, înălțime, vârstă, rasă, religie sau educație.
Un aspect frumos al procesului Compassionate Inquiry este recunoașterea noastră în ceilalți, fie că sunt clienți sau colegi de curs. De multe ori, când explorez o problemă cu un client, învăț ceva despre mine – avem aceleași probleme în ciuda provenienței noastre diverse. Ca oameni, împărtășim experiențe emoționale comune, cum ar fi durerea după pierderea unei persoane dragi; bucuria la nașterea unui copil; furia față de opresiune și nedreptate; și teama înainte de examene sau de a vorbi în public.
Putem trăi în țări cu structuri economice și politice extrem de diferite, ceea ce duce la inechitate. În ciuda acestui fapt, ne confruntăm cu provocări umane comune, cum ar fi problemele relaționale; insecuritatea financiară; schimbările de carieră; găsirea unei locuințe și a hranei; responsabilitățile familiale și factorii de stres; și preocupările de sănătate. Mulți dintre noi experimentăm evenimente traumatice în copilărie, indiferent de locul în care trăim în lume. Aceste traume pot include abuz fizic sau sexual, neglijare, divorțul părinților, un membru al familiei cu dependență sau expunerea la violență în casele noastre.
Trecem prin aceleași cicluri de viață, traversând experiența nașterii, dezvoltarea timpurie a copilăriei, adolescența, tânăra maturitate, vârsta mijlocie, bătrânețea și procesul de moarte. Fiecare dintre aceste faze necesită navigare, adaptare, ghidare și sprijin. Procesele de dezvoltare, psihologice și fiziologice similare apar pentru toți oamenii pe măsură ce viețile noastre se desfășoară.
Declarația Universală a Drepturilor Omului, adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 1948, recunoaște drepturile universale și inalienabile ale tuturor oamenilor, inclusiv dreptul la viață; libertatea de discriminare; libera exprimare; libertatea religiei; accesul la apă curată, locuință și hrană; și dreptul la îngrijire medicală și educație. Recunoașterea și protecția drepturilor omului variază în practică în diferite țări și regiuni și, din păcate, este adesea deficitară în multe părți ale lumii de astăzi. Totuși, principiile consacrate în aceste instrumente internaționale afirmă demnitatea inerentă, egalitatea și drepturile tuturor ființelor umane, indiferent de rasă, etnie, gen, religie sau abilități.
Deși există diversitate genetică printre oameni, împărtășim un patrimoniu genetic comun care ne unește ca specie. Această similitudine genetică stă la baza trăsăturilor noastre biologice comune, istoriei noastre evolutive și capacității noastre de cooperare, comunicare și empatie. Strămoșii noștri evolutivi comuni pot fi urmăriți înapoi la primii oameni din Africa, acum aproximativ 200.000 de ani.
Strămoșii noștri umani colectivi au inclus vânătoarea și colectarea, fabricarea de unelte, cultivarea alimentelor și a animalelor, construirea de adăposturi și sate și crearea a peste 7.000 de limbi. Fiecare grup uman generează artă, muzică, literatură, dans și ritualuri care pot fi apreciate de alți oameni, indiferent de origine și cultură. Toți oamenii au nevoie de relații, familii, prietenii și comunități pentru sprijin, companie, un sentiment de apartenență și oportunități de colaborare, cooperare și experiențe comune. Suntem făcuți pentru conexiune și empatie, în ciuda diferențelor.
Ca om, apreciez capacitatea mea de a-mi mișca membrele; de a face lucruri cu mâinile mele; și de a mă exprima prin voce și scris. Apreciez libertatea de a alege ce să citesc și să învăț; și o carieră pe care o găsesc împlinitoare. Prețuiesc capacitatea mea de a crea și de a face alegeri care sunt în concordanță cu valorile mele.
Îmi place să aud despre experiențele altora, să studiez religiile lumii, să împărtășesc mese împreună, să plec în vacanță cu familia mea și să gust bucătăria, muzica și arta din țările străine.
Ce prețuiești cel mai mult la umanitatea ta?
Deși recunosc logica acestor trei straturi de identitate, imaginea este încă incompletă. Acum voi descrie Eco-Identitatea și Identitatea Universală.
4. Al Patrulea Strat – Eco-Identitatea
Eco-Identitatea se referă la modul în care ne percepem și acționăm în relație cu lumea non-umană – formele de viață, elementele și mediul înconjurător. Noi, și toate fenomenele naturale vii și non-viitoare de pe această planetă, putem fi numiți Fiinte ale Pământului. Munții, oceanele, recifurile de corali, deșerturile, râurile și toate speciile sunt incluse în categoria Fiintelor Pământului. Acesta este un aspect important al felului în care mă văd pe mine însumi – în relație cu copacii, plantele și animalele, solul, corpurile de apă, formațiunile stâncoase, aerul și tiparele meteorologice. Îmi numesc acest aspect al identității mele Eco-Identitate, care este strâns împletită cu peisajul în care trăiesc și ființele vii care îl populează împreună cu mine – coioții care urlă noaptea, cerbii pe care îi văd traversând rapid drumul în diminețile devreme, pisicile sălbatice care vânează în câmpuri și fluturii monarh care găsesc iarba de lapte plantată pentru ei.
Fiecare dintre acțiunile mele afectează solul, corpurile de apă, aerul și speciile care sunt vecinii mei, precum și alți oameni și întreaga planetă, așa cum este evident din criza climatică pe care oamenii continuă să o genereze. Cred că o parte majoră a eșecului nostru actual ca specie, homo sapiens, este că nu ne considerăm în relație cu alte Fiinte ale Pământului. Mentalitatea noastră colonială și patriarhală este să dominăm, să controlăm și să distrugem. Această lipsă de relație corectă ne-a determinat să provocăm devastare pe o mare parte a planetei, fără să ne gândim la impactul nostru asupra altor specii sau asupra apei, solului, aerului și climei care ne oferă hrană. Fiecare dintre aceste acțiuni are consecințe. Ceea ce facem Pământului, în cele din urmă ne facem nouă înșine.
Dacă am acorda mai multă atenție eco-identității noastre, aceasta ar avea efecte profunde asupra structurilor noastre sociale, acțiunilor și guvernului. Ar exista o schimbare de paradigmă în identitate de la a fi centrat pe sine ca specie la a fi centrat pe Pământ. Fiind în relație cu Eco-Identitatea noastră, vom beneficia de un eco-viitor colectiv mai bun. Mă bucur să recunosc că în unele părți ale lumii există o schimbare în această direcție, de a recunoaște drepturile râurilor și speciilor. În ultimii ani, mai multe râuri, inclusiv râul Magpie din nordul Quebecului, sacru pentru Națiunea Innu; râul Whanganui din Noua Zeelandă; râul Klamath din SUA; râurile Gange și Yamuna din India; și marele Amazon din America de Sud, au primit statutul de „persoană” pentru a le conferi drepturi legale împotriva amenințărilor precum mineritul, invaziile, poluarea și barajele hidroenergetice. Orașul Toledo, Ohio, a acordat personalitate juridică Lacului Erie în 2019, în efortul de a-l proteja legal de scurgerile agricole.
Avem un drum foarte lung de parcurs pentru a extinde acest respect și altor specii. Națiunile Unite au lansat un raport în mai 2019 informând umanitatea că peste un milion de specii de plante și animale sunt în pericol și amenințate cu dispariția în următoarele câteva decenii. În februarie 2024, un alt raport al ONU a dezvăluit că 44% dintre speciile migratoare se confruntă cu o scădere a populației, în timp ce 22% sunt pe punctul de a dispărea. Principalele amenințări sunt pierderea habitatului din cauza activităților umane și supraexploatarea legată de vânătoare și pescuit. Schimbările climatice, poluarea și speciile invazive sunt, de asemenea, factori contribuabili. Activitățile umane nesustenabile pun în pericol viitorul ecosistemelor delicate ale planetei noastre.
Pe o notă mai pozitivă, în 2010 a fost formulată o Declarație Internațională a Drepturilor pentru Cetacee, declarând delfinii și balenele ca „persoane” merituoase de drepturi legale non-umane, inclusiv libertatea de mișcare și reședință și restricții privind reproducerea, capturarea, uciderea sau înrobirea. O mișcare globală pentru drepturile cetaceelor a fost inițiată în 2012. În 2013, Ministerul Mediului și Pădurilor din India a emis o declarație de politică recunoscând cetaceele (inclusiv balenele, delfinii și marsuinii) ca persoane non-umane cu anumite drepturi. India a interzis efectiv păstrarea delfinilor și a altor cetacee în captivitate pentru divertisment. În 2014, Noua Zeelandă a adoptat legislație recunoscând anumite animale, cum ar fi marile primate, delfinii și elefanții, ca „ființe sensibile” cu dreptul de a fi libere de durere și suferință.
Este ridicol și extrem de tragic că sistemele politice și legale colective controlate de oameni sunt necesare pentru a decreta drepturile și potențiala supraviețuire a speciilor pe care Pământul le-a perfecționat în zeci de milioane de ani. În câteva sute de ani, o specie dominantă a prosperat până în punctul în care amenință însăși Pământul ca organism viu. Este responsabilitatea noastră actuală să recunoaștem ce au făcut oamenii și continuă să facă pentru a dăuna Pământului și să construim o eco-identitate colectivă care să păstreze, să protejeze și să respecte lumea naturală și alte specii.
Alegerea mea de a fi vegetariană în adolescență reflectă eco-identitatea mea, la fel ca și achiziționarea unei mașini electrice în loc de una care folosește combustibili fosili. Sunt norocoasă să trăiesc pe o fermă unde pot să îmi cultiv mare parte din hrană și să îngrijesc o livadă. Folosim panouri solare pentru energie și ne încălzim cu lemne. Majoritatea suprafeței noastre este lăsată necultivată și este locuință pentru cerbi, sconși, ratoni, coioți, iepuri, porci spinoși, șerpi de grădină, șoareci, cârtițe, nurci, vulpi și multe alte creaturi. Sper ca terenul pe care trăim să ofere o casă sigură și un coridor de migrație pentru alte animale. Mă bucur când fluturii monarh ne vizitează în timpul verii și îmi place să aud coioții urlând noaptea.
Cum ai descrie eco-identitatea ta? Cât de activă este eco-identitatea ta în protejarea lumii naturale și a altor specii?
5. Al Cincilea Strat – Identitatea Universală
Cercul exterior al acestor identități înlănțuite poate fi numit Identitate Universală. Aceasta se referă la conștiința sau esența din toate ființele, care este creativă, divină, pură, completă și indivizibilă – indiferent de numele pe care îl atribuim. În această identitate nu există separare sau diviziune. Împreună, formăm o singură conștiință. Această identitate se extinde dincolo de planeta Pământ și dincolo de spațiu-timp. Nu are limite și include totul. Este omniprezentă și locală în același timp. Ea depășește mintea, corpul și creierul și nu este influențată de factori sociali și culturali. Poate fi numită conștiință infinită sau adevăratul sine. Multe tradiții spirituale descriu aceasta ca fiind adevărata realitate.
Experiența în acest stat fuzionat este una de a fi scăldat în iubire necondiționată și lumină interioară. Când accesăm această identitate universală, recunoaștem că existăm în relație cu tot ce ne înconjoară – interdependenți, în comunicare și conectați. Poate că ai accesat această identitate universală prin yoga, meditație, psihedelice, ritualuri, experiențe aproape de moarte sau întâlniri profunde cu alții sau cu tărâmul spiritual.
Identitatea universală poate îmbrățișa, integra și informa celelalte patru identități. Când acest lucru se întâmplă, suntem în armonie cu întregul. Devine mai ușor să acceptăm dezechilibrul, inechitatea, durerea și suferința care există în lume fără a fi copleșiți de ele. Când accesăm identitatea universală, putem realiza acțiuni care contribuie la bunăstarea întregului. Poate că putem infuza compasiune în mediile în care ne aflăm.
În relația cu identitatea universală, recunoaștem că ceea ce spunem, gândim sau facem afectează totul. Co-creăm împreună ca un organism unificat prin conștiința noastră comună.
Experiența mea de identitate universală a venit în principal prin practica yoga și meditație.
Care este experiența ta de identitate universală? Cum îți susține accesul la identitatea universală celelalte patru identități?
Ceea ce aș dori să subliniez este că putem naviga și respecta toate aceste identități simultan, atât în noi înșine, cât și în alții. Ele coexistă. Dacă una dintre ele este negată, atunci nu înțelegem întregul. În mod similar, când vorbim cu cineva sau ne gândim la o altă specie, râu, munte sau alt aspect al naturii, putem fi conștienți de faptul că: 1) Existăm în relație cu acestea și bunăstarea lor este legată de bunăstarea noastră. 2) Putem practica ahimsa, sau non-violența, întrebându-ne dacă acțiunea sau inacțiunea noastră are un efect negativ asupra unei alte persoane, specii sau aspect al naturii, și să ne ajustăm acțiunile individuale și colective în consecință. 3) Îi putem întâlni pe ceilalți, fie ei umani sau non-umani, la nivelul de identitate de la care comunică și să înțelegem și să răspundem nevoilor și perspectivelor lor specifice, rămânând în același timp conștienți de toate straturile de identitate și de armonia întregului.
