Sat Dharam Kaur

În ultimii ani, am participat la mai multe ateliere de Diversitate, Echitate și Incluziune (DEI) pentru a deveni mai informată în munca mea cu clienții și pentru a aplica ceea ce învăț în rolul meu de Facilitator Compassionate Inquiry. În primul atelier, când au fost prezentate materialele, reacția mea inițială a fost: de ce alte specii nu sunt incluse sub această umbrelă a Diversității, Echității și Incluziunii?

Rolul Practicantului de Compassionate Inquiry îl asemănăm cu cel al unei oglinzi clare – sarcina noastră este să reflectăm clientului ceea ce el ne dezvăluie verbal și prin limbajul corpului, astfel încât să poată să se vadă, să se audă și să se experimenteze direct, nu așa cum pretind că sunt, ci așa cum sunt cu adevărat. Reflectarea și întrebările noastre îi sprijină pe clienți în exprimarea a ceea ce este adevărat pentru ei din punct de vedere somatic, emoțional și experiențial.

Atunci când întâlnesc un client sau un pacient pentru prima dată în cadrul unei sesiuni de Compassionate Inquiry, curiozitatea este cea mai prezentă pentru mine. Vreau să știu cine sunt, ce problemă îmi prezintă și cum a apărut situația lor actuală. Fiecare nouă întâlnire este o călătorie exploratorie în care ne îmbarcăm împreună, poate nesiguri de destinația noastră, dar încrezători că drumul ne va duce exact acolo unde suntem meniți să fim.

Nu este ușor să rămâi prezent, implicat și conectat atunci când lucrezi în prima linie cu persoane care au suferit traume grave. Practic, există trei moduri de a face față acestei situații. Una dintre ele este dăunătoare pentru tine, alta este dăunătoare pentru ceilalți cu care lucrezi, iar a treia este singura modalitate de a o face.